
Acest material este preluat cu permisiune din cartea în curs de apariție: Ofrandă necurmată - Închinarea din perspectivă biblică, istorică și practică (editura Jubilate, Oradea, 2021), scrisă de prietenul meu Richard S. Mauney. Richard este misionar în România de 25 de ani și este pasionat de subiectul închinării. El a predat cursuri la diferite școli și biserici și face parte din echipa fundației Jubilate, o lucrare care dorește să sprijine viaţa de închinare a bisericii, în special prin lucrarea muzicală. Vezi mai multe despre Richard și lucrarea Jubilate aici: https://www.jubilate.ro/
Aceasta este prima parte din cele 6 părți pe care le voi publica de-a lungul acestei săptămâni.
Chemare la închinare
ALELUIA! Lăudați pe Domnul! Căci este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru, căci este plăcut și se cuvine să-L lăudăm. Psalmul 147:1
Aşa începe maiestuosul imn de laudă, Psalmul 147, care face parte din cartea de imnuri a Bibliei, cartea Psalmilor.
Psalmul enumeră următoarele motive de laudă:
- necuprinsa măreție și putere a lui Dumnezeu (v. 5);
- suveranitatea lui Dumnezeu asupra întregii Sale creaţii –El domnește peste întinderea pământului și a cerului (v. 8-9, 15-18);
- grija faţă de creaturile Sale, ca Domn milostiv care aduce mângâiere, dă pace și asigură bunăstarea poporului Său (v. 3, 14).
Psalmul 147 îl invită pe închinător să răspundă lăudându-L pe Dumnezeu cu vocea şi cu instrumentele, să aducă mulțumiri și să-şi pună toată nădejdea în bunătatea Lui (v. 7, 11). Psalmul începe și se încheie cu exclamația și porunca: Aleluia! Lăudați pe Domnul!, iar versetul 1 prezintă şi motivaţia: Căci este frumos… căci este plăcut și se cuvine (este drept și bine) să-L lăudăm.
Cartea Psalmilor este o resursă nespus de bogată în ceea ce privește materialul de închinare. Este o colecție de cântări și poezii care preamăresc grandoarea singurului Dumnezeu al lui Israel. De asemenea, este o carte de rugăciuni care a slujit sfinților lui Dumnezeu de-a lungul secolelor. În plus, cartea Psalmilor este o sursă valoroasă de informații despre practicile de închinare ale poporului Israel în vechime. Însă,probabil cel mai important lucru,psalmii sunt cântări și rugăciuni care pot da glas astăzi propriei noastre exprimări în închinare către Dumnezeu – expresii ale laudelor, adorării, mulțumirii, mărturisirii, dedicării și cererii.
Alege un pasaj favorit din cartea Psalmilor. În timp ce îl citești, închină-te lui Dumnezeu şi rosteşte cuvintele psalmistului ca şi cum ar exprima propriile tale răspunsuri în fața Lui. Fă o listă cu termeni ce exprimă acțiuni și indică diverse modalități în care te poți închina Lui.
În psalmi întâlnim expresii ce subliniază anumite acţiuni, precum: „cânt”, „laud”, „aduc mulțumiri”, „cuget”, „mi-aduc aminte”, „mă desfăt”, „slăvesc”, „preamăresc”, „înalț”,„mă bucur”, „aduc o jertfă”, „binecuvântez”, „ascult”.
În acest capitol important vom discuta despre cartea Psalmilor şi ne vom referi la compoziție, trăsături literare, tipuri literare și categorii de subiecte. Pe lângă acestea, vom analiza câțiva psalmi în termenii scopurilor liturgice în închinarea Israelului și vom vedea modul în care psalmii au fost folosiți în închinarea evreiască, în sinagogă și în Biserica Primară. În cele din urmă, vom prezenta Psalmii ca sursă de îmbogățire a închinării creștine și vom aborda felurile specifice în care aceştia pot fi folosiți în mod creativ în închinarea creștină.
Importanța Cărții Psalmilor
Într-o scrisoare adresată lui Marcellinus, Atanasie, părintele grec al Bisericii din secolul al IV‑lea, îi scria prietenului său despre Psalmi ca despre o resursă fantastică de îmbogățire a vieților noastre.El sugera că în Psalmi învățăm mult despre noi înșine. Atanasie scria:
Minunăția Psaltirii consider că este aceea…prin care cititorul cu buzele lui îi citește toate cuvintele de parcă ar fi chiar ale lui însuși… așa că psalmii îl slujesc pe cel care îi cântă ca o oglindă în care acesta se zărește pe sine și vede oglindirea propriului său suflet.[i]
Atanasie mai afirmă că, în timp ce alte porțiuni din Biblie ne îndeamnă să-L lăudăm pe Domnul și să-I proclamăm domnia, „în Psalmi ni se arată nouă calea prin care să facem acest lucru”.[ii]
În acelaşi fel, Ieronim, părintele latin din secolul al V-lea, amintindu-ne de cuvintele apostolului Pavel din Efeseni 5:19-20, susținea că închinarea adusă lui Dumnezeu prin psalmi nu este un simplu act exterior abstract, fiind,în mod fundamental, o acțiune a inimii. Astfel, el recomanda: „Nu intonați psalmii doar cu glasurile, ci cântați-I lui Dumnezeu laude în inimile voastre”.[iii]
O analiză atentă a cărții Psalmilor este importantă din mai multe motive pentru studiul nostru dedicat închinării. Fiind o colecție de poezii și cântări pe tema închinării, psalmii au fost numiți ,,cartea de rugăciuni a Bibliei” sau ,,cartea de cântări a Bibliei”. Găsim în psalmi atât cântări născute în momentele de închinare personală înaintea lui Dumnezeu, cât și imnuri concepute pentru exprimarea închinării comunitare.
Prin urmare, în cartea Psalmilor avem un fond bogat de material liturgic și putem învăța despre practicile de închinare ale Israelului din vechime. Analizând natura literară a psalmilor, putem aprecia frumusețea lor ca forme artistice de închinare. Recunoscând temele diverse regăsite în psalmi, descoperim modalități de exprimare atât pentru timpul nostru devoțional, cât și pentru viața de închinare comunitară a Bisericii.
Termeni şi indicaţii din Psalmi
Titlul cărții Psalmilor în evreiește este Tehilim, care înseamnă ,,cântări de laudă” sau ,,laude”. Cuvântul psalm provine din Septuaginta (traducerea în limba greacă a Vechiului Testament). Termenul grecesc psalmos, ,,psalm, imn de laudă” este folosit în Septuaginta pentru a reda vocabulele ebraice mizmor, care se referă la un cântec cu acompaniament instrumental, și mazkil (Psalmul 32), care înseamnă poezie contemplativă sau imn cultic ,,lucrat cu măiestrie”.
Regăsim termeni ebraici în diferitele note introductive sau suprascripții care însoțesc mai bine de jumătate dintre psalmi, precum: Psalmul 6, 34, 45, 46, 59, 60, 92, 102 și 127.Conținutul acestor note introductive variază şi pot include informații precum: numele autorului, numele colecției (sursa unui anumit psalm), tipul psalmului, însemnări sau instrucțiuni muzicale, întrebuințarea liturgică sau date despre ocazia care a prilejuit scrierea lui. Indicații privind natura muzicală a psalmilor se regăsesc în note care menționează: numele sau sursa melodiei, instrumentele pentru acompaniament, registrul tonal pentru instrumente sau voci, desemnarea liderului coral sau alte sugestii legate de interpretare. Pe lângă acestea, din notele introductive putem afla indicaţii despre felul cum intenționa autorul să fie folosiți psalmii în închinarea comunitară.
Sela
Citește câteva note introductive și titluri ale psalmilor. Notează informațiile privitoare la interpretarea muzicală sau sugestiile de utilizare liturgică pe care le-ai găsit.
[i]Andrew E. Hill, Enter His Courts with Praise!Old Testament Worship for the New Tesament Church (Grand Rapids, MI: Baker Books, 1993),296.
[ii]Idem, 297.
[iii]Idem, 296.