Acest material este preluat cu permisiune din cartea în curs de apariție: Ofrandă necurmată – Închinarea din perspectivă biblică, istorică și practică (editura Jubilate, Oradea, 2021), scrisă de prietenul meu Richard S. Mauney. Richard este misionar în România de 25 de ani și este pasionat de subiectul închinării. El a predat cursuri la diferite școli și biserici și face parte din echipa fundației Jubilate, o lucrare care dorește să sprijine viaţa de închinare a bisericii, în special prin lucrarea muzicală. Vezi mai multe despre Richard și lucrarea Jubilate aici: https://www.jubilate.ro/

Aceasta este  partea a 3-a din cele 6 părți pe care le voi publica de-a lungul acestei săptămâni.

Categorii literare și tematice

Încercările de clasificare și categorisire a psalmilor pot urma mai multe direcții. O abordare ar urmări, de pildă, conținutul doctrinar sau tematic. Un alt model ar urmări criteriul de întrebuințare liturgică. Iar altul, recunoașterea felului în care conceptul relației bazate pe legământ unifică și clasifică psalmii. Vom cerceta aceste abordări în detaliu mai târziu în acest capitol.

O altă abordare este clasificarea psalmilor cu ajutorul categoriilor literare. Această abordare recunoaște conexiunile dintre forma literară a psalmului, trăsăturile structurale distinctive și conținutul tematic. De pildă, un psalm clasificat ca imn personal de mulțumire, cu tema recunoștinței față de purtarea de grijă a lui Dumnezeu – cum este cazul Psalmului 116 – ar urma, de regulă, o structură formată din trei secvențe:

• introducerea (Ps. 116:1-2);
• prezentarea experienței închinătorului (116:3-9);
• concluzia, ce include o implorare a ajutorului pentru vremurile viitoare sau o mărturisire de credință (116:10-19).

Andrew E. Hill a identificat câteva tipuri literare fundamentale din psalmi. El a subliniat totuși un adevăr important: aceste clasificări nu rămân clasificări rigide, autonome; aceste categorii împărtășesc multe aspecte comune, iar unii psalmi combină elemente definitorii pentru două sau mai multe tipuri literare.

Exemple de categorii literare⁴

• Imnul de laudă – preamărește măreția lui Dumnezeu reflectată în natură și istorie; exemple: Psalmii 95, 145;
• Cântarea comunitară de jale/lamentare – exprimă suferința comunității, starea ei de nenorocire și amintește binefacerile lui Dumnezeu din trecut şi include o cerere; exemple: Psalmii 44, 79;
• Cântarea personală de jale/lamentare – dă glas frământărilor personale cu privire la credincioșia lui Dumnezeu și apelează la îndurarea Lui; exemplu: Psalmul 13;
• Cântarea comunitară de mulțumire – comunitatea răspunde bunătății lui Dumnezeu cu recunoștință pentru acţiunile Lui eliberatoare; exemplu: Psalmul 124;
• Cântarea individuală de mulțumire– exprimă mulțumirea personală pentru purtarea de grijă și credincioșia lui Dumnezeu; exemplu: Psalmul 116;
• Cântarea de înțelepciune /Torah – exprimă meditații asupra vieții trăite în neprihănire și dă învățături despre teama de Domnul; exemple: Psalmii 1, 112;
• Cântarea care exprimă încredere – subliniază credincioșia lui Dumnezeu, mila și puterea Lui salvatoare; exemple: Psalmii 11, 16;
• Psalmii regali – îl laudă pe regele israelit, menționând ungerea divină și protecția regelui; exemplu: Psalmul 2;
• Psalmii liturgici – reflectă elementele închinării evreiești și ceremoniile de înnoire a legământului; exemple: Psalmii 15, 24;
• Psalmii de aducere aminte/comemorare sau narativi – evocă actele izbăvitoare ale lui Dumnezeu pentru națiunea lui Israel și conține mărturisiri de credință; exemplu: Psalmul 106.

Sela

Citește Psalmul 29, un psalm clasificat ca psalm de laudă. Observă structura literară din trei părți a acestui psalm. Cu ce cuvinte începe fiecare dintre cele trei secțiuni? Găsește și alte caracteristici distinctive ale psalmului, cum ar fi repetiția unor cuvinte, expresii sau teme. Menționează de ce sunt importante aceste repetiții.

Psalmul 29, un psalm clasificat printre psalmii de laudă, are trei secțiuni distincte:

• Introducere, ce servește ca invitație la închinare (v. 1-2);
• strofă din șapte versuri, ce enumeră motive concrete de laudă (v. 3-9);
• concluzie, ce accentuează suveranitatea lui Dumnezeu și grija pentru poporul Său (v. 10-11).

Poate ai remarcat că numele YHWH (,,Domnul”) este menționat de patru ori – atât în introducerea, cât și în concluzia Psalmului 29. În partea a doua (v. 3-9), Numele Domnului este menționat de zece ori, iar expresia ,,glasul Domnului” se repetă de șapte ori (de precizat că numerele 4, 7 și 10 indică perfecțiunea în simbolistica Vechiului Testament).

Conținutul tematic

Recunoaștem și apreciem cartea Psalmilor ca o carte de poezie ebraică pentru calitățile ei literare. Însă, așa cum am subliniat mai devreme, Psaltirea a fost scrisă cu scopul de a fi trăită. Scopul psalmilor este să fie cântați, să fie recitați, să medităm asupra lor și să fie citiți atât devoțional, cât și comunitar– toate aceste acţiuni fiind dedicate închinării înaintea lui Dumnezeu.

Studierea psalmilor din perspectiva categoriilor literare și a conținutului tematic ne poate oferi indicii cu privire la întrebuințarea lor în închinarea evreiască personală și comunitară. Pe lângă acestea, dobândim o mai bună înțelegere a modului în care psalmii ne pot îmbogăți viața devoțională, precum și închinarea în biserica din zilele noastre.

Martin Luther, marele reformator din secolul al XVI-lea, a spus despre Psalmi că sunt „mica Biblie și un rezumat al Vechiului Testament”. Cu siguranță, în psalmi regăsim temele majore ale Vechiului Testament. Unii psalmi vorbesc despre caracterul și atributele lui Dumnezeu, despre relația de legământ cu poporul Său și despre actele Lui eliberatoare din istorie. Alții vorbesc despre Cuvântul lui Dumnezeu sau despre Sion, cetatea lui Dumnezeu. De asemenea, sunt psalmi care descriu o gamă variată de experiențe omenești – bucurie, pocăință, teamă, răzbunare, disperare, jubilare.

Sela

Citește Psalmii: 8; 32:1-7; 103:8-14. Care sunt temele principale sau subiectele acestor pasaje?

O categorie de psalmi merită o atenție specială, şi anume psalmii mesianici. Acești psalmi fac referire la speranța venirii unui Rege mesianic și a împărăției Lui universale (Psalmii 2, 72, 110) și la faptul că acest Mesia va suferi (de exemplu, Psalmii 22, 69). Fragmente ale unor psalmi mesianici sunt citate în Noul Testament. Psalmii mesianici au fost percepuți ca profeții despre Cristos doar după ce Isus a explicat ucenicilor înțelesul lor: Trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi (Luca 24:44).

Sela

Citește Psalmul 72.

Ce fragmente sau expresii descriptive se referă la împărăția divină mesianică?

Relația bazată pe Legământ oglindită în cartea Psalmilor

Relația bazată pe legământ a lui Dumnezeu cu Israelul stă la temelia întregii închinări evreiești. Din aceasta rezultă că legământul lui Dumnezeu cu poporul Său, reprezentat în special de regele davidic, este un element fundamental pentru principala ,,carte de închinare” a Bibliei. Unii exegeți au sugerat că întreaga structură a cărții Psalmilor se dezvoltă pe coordonatele tematice ale relației de legământ, asigurând unitatea teologică a întregii colecții. Richard C. Leonard afirmă:

În esență, psalmii se împart în două categorii fundamentale: psalmii de cerere și psalmii de celebrare. Ambele categorii se bazează pe realitatea Legământului. În prima categorie, slujitorul își declară credincioșia față de Marele Rege și pledează ca, la rândul Lui, și El să onoreze termenii înțelegerii. În cea de-a doua categorie, închinătorul (sau congregația) Îl înalță pe Domnul, Marele Rege, și își declară credincioșia sau subliniază un aspect al preceptelor legământului.[i]

Apoi Leonard sugerează câteva teme legate de legământ care se regăsesc în psalmi. Psalmii de cerere includ teme precum: domnia davidică, dragostea Domnului arătată prin Legământ, contrastul dintre cel neprihănit și cel rău și izbăvirea Domnului. În psalmii de celebrare regăsim teme ale legământului precum: suveranitatea lui Dumnezeu, declarații ale credincioșiei lui Dumnezeu față de poporul Lui de-a lungul istoriei, Locașul lui Dumnezeu, cetatea lui Dumnezeu și actele liturgice din cadrul sărbătorilor evreiești.[ii]

Sela

Citește Psalmul 89:1-11, 49-52 și Psalmul 111. Ce argumente găsim în aceste pasaje în sprijinul ideii că relația de legământ stă la baza cărții Psalmilor?

Câteva teme specifice relației bazate pe legământ ce apar recurent în cartea Psalmilor sunt: dovezile acțiunilor lui Dumnezeu înfăptuite spre binele poporului Său, motivat de dragostea și mila Sa; răspunsul poporului către Dumnezeu prin laudă, mulțumire, aducere aminte a credincioșiei lui Dumnezeu și consacrare înaintea Domnului și în vederea împlinirii scopurilor împărăției Sale.

[i] Robert E. Webber, The Complete Library of Christian Worship, vol.I, 247.

[ii] Idem. 247-256